Da clik aici pentru mai multe detalii!

  Teo Stanculeasa ne cere ajutorul.

 Tu si eu putem face ceva! Daca nu poti oferii un ajutor financiar, putem macar sa ne rugam!

A iubi inseamna sa iubesti ce e de neiubit. A ierta inseamna sa ierti ce e de neiertat. A crede inseamna sa crezi ce e de necrezut. A spera inseamna sa speri cand totul pare fara speranta.
(Gilbert K. Chesterton)

Dacă si un leu poate sa-si iubeasca stapanul, noi oamenii de ce nu-L iubim pe Dumnezeu?

M-am trezit de dimineata si am facut acesta poza, soarele mi-a zimbit si citind dis de dimineata am gasit cateva informatii care m-au uimit.As vrea sa ti le impartasesc si tie:

Te-ai intrebat vrodata daca soarele stie sa cante?

,,Cerurile spun slava lui Dumnezeu si intinderea lor vesteste lucrarea mainilor Lui.” Psalmul 19,1

Oare cum ar fi galaxia noastra daca am putea auzi soarele cantand?

Oamenii de stiinta au facut cercetari asupra acestui fapt, au masurat vibratiile de la suprafata soarelui si au inregistrat presiunea undelor acustice din soare.

Aceste vibratii sunt imposibil de perceput de urechea umana dar specialistii au accelerat undele si au comprimat vibratiile, si au descoperit ca muzica solara seamana cu un murmur sau cu o fredonare.

Daca un pian are 88 de tonuri, soarele are 10 miliarde de tonuri.

Daca soarele canta, de ce noi nu putem canta spre slava lui Dumnezeu, Creatorul nostru?

Va doresc un an nou binecuvatat !

Edenul Ceresc va doreste un an nou binecuvantat!

2000 nouă?

sau  2009 O VIAȚA NOUĂ?

Un’ dupa alt’  in toata viata-mi v-ati scurs incet,mereu-mereu

In timp ce eu,in felul vostru,ascunsu-m’am de Dumnezeu.

Crezand ca sunt cu El de mana,in propria-mi inchipuire

Intindeam mainile spre ceruri,piciorul insa spre pieire.

Caci in trufia mea desarta imi aprobam faptele toate.

Nici urma de vames in mine,de fariseu-cat nu se poate!

,, Credinta am de ani de zile, doctrina toata eu o stiu,

In cadrul randuielii sfinte pe primul plan eu pot sa fiu.”

Si amagit mereu de-acela ce chiar de credinciosi se leaga,

Cu barna’n ochi pasii batrane,imi vad trufia cum se duce…

Nu-mi pare rau.O ia cu tine si’n bezna noptii s-o arunci

Caci vreau sa regasesc in mine tot ce-am pierdut umbland pe stanci,

Pe stanci straine de Aceea din care curge apa vie

Ce o sorbeam cu’ndestulare, pe care o rechem sa vie.

In inima mea insetata de adevarul Tau,Isuse,

Si pustiita’n intregime de crezurile mele-apuse

Din nou sa-l retraiesc acum.Asa pasi-voi in alt an

Caci doar asa intreaga-mi lupta nu va fi dusa chiar in van!

Si tu cu pasii sovaielnici,ce te arati la orizont,

An nou,o lupta mare’ncepe si vreau cu tine sa fac front.

Prea obosit sunt de himere. de tot ce-a fost (Si bun n’ a fost!)

In filele tale,voinice, ma-nscriu din nou cu tainic rost:

Sa tin porunca de aproape, asa cum o tinu Isus,

Stindardul crucii’nsangerate eu sa-l inalt mai sus, mai sus,

La lege si la Marturie cu totul fata sa-mi intorc.

De frica greului,voinice,nu pun lumina sub obroc

Si vreau,in faldul nou al vietii,de intuneric sa ma-ascund

Si-n Dumnezeu si-a lui lumina intreaga viata sa-mi cufund.

”An nou”   Lucretia Diaconescu

Urmarind acest reportaj am ramas fara cuvinte.Cred ca asa vei ramane si tu…

Pe acest pamant pentru unii viata este plina de fericire,dar pentru altii este un haos…Am fost mirata sa vad ca aceste doua tinere privesc viata atat de pozitiv si sunt inconjurate de prieteni care sunt gata sa le ajute.M-a impresionat si relatia lor,ca surori,cat de bine se inteleg,si cat de bine se completeaza una pe cealalta.

Eu si tu,care suntem sanatosi,avem un corp de care ne putem bucura si nu ne-am nascut cu malformatii ar trebui sa-i multumim lui Dumnezeu pentru minunea fiintei noastre si pentru sanatatea acordata in fiecare zi.

Cand eram copii, le eram recunoscatori celor care ne umpleau sosetele, de Craciun, cu cadouri. De ce acum nu suntem recunoscatori lui Dumnezeu ca ne-a umplut sosetele cu picioarele noastre?

(Gilbert K. Chesterton)

Tu esti recunoscator/recunoscatoare pentru ceea ce esti?

Intr-o buna zi Zambetul si incruntarea s-au intalnit.Zambetul a inceput s-o priveasca cu duiosie pe Inruntare,dar Incruntarea plina de dusmanie i-a spus cateva cuvinte taioase:

-Zambetule nu ma mai privi asa de gales,ca oricum eu sunt stapana lumii acesteia si toti oamenii au pe chipul lor fizionomia mea.Cati oamenii aI vazut tu sa zambeasca?Toti stau incruntati si suparati!

-Draga mea prietena Incruntare,spuse Zambetul zambitor,nu doresc sa te contrazic,dar inca mai exista oameni care poarta un zambet larg pe chipul lor,oameni carora le place viata si se bucura de lucruri mici.

-Zambetule,zise incruntarea inruntandu-se,te provoc la un duel,hai sa alegem un singur om si vedem care dintre noi invinge!Te las pe tine sa alegi,hai sa iesim in strada si primul om care ne va iesi in cale,acela sa fie terenul nostru de lupta.

Si asa au facut.Tocmai a trecut prin fata lor o domnisoara de 14 ani,care venea in mana cu o vioara.

Incruntarea plina de nervozitate si-a accelerat pasii si a pornit-o in goana catre fata.Zambetul uimit de indrazneala nerusinata a Indraznelii a inceput sa alerge si el catre biata fata care se impiedicase de bordura trotuarului si se tinea cu mana la genunchiul care sangera.Incruntarea atunci s-a uitat plina de rautate catre Zambet si i-a zis:NU O SA CASTIGI NICIODATA!

Atunci Zambetul s-a oglindit pe zambetul unei alte fete care zambitoare s-a dus catre fata care tocmai se lovise si indinzandu-i o mana a ajutat-o sa se ridice si a condus-o pana acasa.

Indrazneala nu s-a lasat batuta asa de usor ci pe parcursul intregii zile s-a razbunat pe acea fata incat seara cu ochii in lacrimi Fata s-a privit in oglinda si a vazut ceva uimitor.

Toata ziua ei fusese plina de necazuri,pana si tricoul ei spunea ca URASTE lumea din jurul ei care o facea sa sufere.Victorioasa Incruntarea ii spune Zambetului:

-Ti-am spus eu ca niciodata n-o sa castigi!Lumea intreaga e a mea si orice pamantean se naste cu mine pe chip,oricat ai vrea tu sa te lupti nu vei reusi niciodata!

Zambetul i-a zis :

-Draga mea prietena, nu stiu cum poti sa fi tu asa de rea,iti place sa te joci cu inimile oamenilor si sa le distrugi fericirea,dar de data acesta n-o sa te las sa castigi pentru ca eu iubesc aceasta fata deosebita!Si zicand acesta s-a oglindit pe tricoul fetei care isi aranja parul in oglinda.

Deodata fata a vazut ca pe tricoul ei scria DRAGOSTE si cu un zambet larg si-a sters lacrimile din ochi si cu bucurie ca are un tricou asa de minunat pe care ce-a mai  buna prietena a ei il facuse cadou s-a asezat in pat si a adormit fericita cu gandul ca a doua zi sa-i multumeasca prietenei ei pentru frumosul cadou care o facuse sa fie din nou fericita.

Incruntarea a plecat rusinata de pe chipul fetei iar ZAMBETUL a ramas biruitor si i-a zis:

Draga INCRUNTARE,cu toate ca tu castigi teren si de zi in vietile oamenilor,sa stii ca atunci cand oamenii vor invata ca fericirea se extrage din lucrurile mici si oricat de grea ar fi viata unui om,ZAMBETUL nu va pieri niciodata.Eu voi fi gata sa ofer ajutorul meu la orice om de acest pamant care are nevoie de mine!

Stimate cititor nu uita:,,UN ZAMBET ESTE CA O LUMINA LA FEREASTRA SUFLETULUI CE ITI ARATA CA INIMA ESTE ACASA!”

O gospodina,dorind sa prepare o salata de legume,gustoasa si hranitoare,isi pregati pe masa de bucatarie tot ce-i trebuia:trei rosii mari,o ceapa,un morcov,un ardei gras si cativa cartofi fierti.O vecina insa o chema si o tinu un timp de vorba.Legumele asteptau linistitte,dar se cam plictisesera…Si o rosie incepu vorba intre ele.Cu inima plina de mandrie,le spuse celorlalte legume:

-Noi,rosiile,suntem frumoase,cu obraji rotunzi si rosii ca nimeni altul,si cine musca din noi simte o adevarata placere si racorire…Voi insa nu prea aveti cu ce va lauda,nici ca frumusete,nici ca gust.Tu,ceapa,de exemplu,iti pui nu stiu cate camasute pe tine ca sa nu ti se simta iuteala…

-Dar eu sunt bogata in enzime,substante care au un rol foarte important in regenerarea organismului!se apara ceapa.

-Ei,si ce conteaza asta,daca nu se poate musca din tine!ii zise alta rosie.

Ceapa se intrista si isi stranse camasutele mai bine pe langa ea,dar,miscandu-se,cazu de pe masa.

-Ha,ha!rasera rosiile…

-Voi ne cam dispretuiti pe toti,ceilalti,riposta morcovul,dar sa stiti ca si eu,de exemplu sunt placut la gust!

-Dar nici prea frumos totusi nu esti,esti chiar caraghios;iar ardeiul de langa tine care se tot umfla,face el pe frumosul,insa pe dinauntrul este gol ca o minge si nici prea gustos nu e;ce sa mai spun de cartofi,urati cum nu se poate mai rau cand sunt in coaja lor si fara vreun suc imbietor,spuse si-a treia rosie.

Dar,deodata,intra gospodina si discutia inceta.

-Unde-i ceapa?se intreba ea cu glas tare.Nu pot face o salata cu adevarat buna fara ceapa.Si-apoi,cum sa ma lipsesc de substantele ei atat de valoroase?A,uite-o!…

Si cand se apleca,atinse din greseala o rosie,care cazu si se storci…

-La gunoi cu ea!zise,si-o arunca.

Curata ceapa,o slapa si apoi o taie in feliute subtiri,punandu-le intr-un castron alaturat.Curata morcovul si-l dadu pe razatoare.

-Morcovul este cea mai valoroasa leguma,e bogata in vitamina A,buna pentru vedere si antianemica,sporeste globulele rosii si hemoglobina din sange…

Urmatorul fu ardeiul,pe care-l taie in feii subtiri,in timp ce decara:

-E bogat in vitamina C,ca si rosiile,vitamina care este tonifianta si participa la distrugerea toxinelor din corp…

Apoi curata si taie in felii cartofii fierti,spunand:

-Cartofii sunt consistenti si hranitori,ei inlesnesc functiile intestinale.

Cele doua rosii ramase,auzind toate acestea se rusinara si se inrosira tot mai tare…Una ii spuse incetisor celeilalte:

-Nu suntem,draga,superioare celorlalte,cum am crezut noi!Uite ce spune gospodina si cata importanta le da!Fiecare are valoare si rolul ei,uneori chiar mai mari ca ale noastre!…Si uite ceapa,cand a cazut,nu s-a storcit ca surata noastra…

-Acum sa tai rosiile,zise gospodina.Sunt foarte bogate in vitamina C…

Si incepu sa taie o rosie,care cu ultima rasuflare ii sopti suratei sale:

-…Si avem acelasi final,draga!

-Iar uneori chiar mai urat,cand ne storcim,ii raspunse repede cealalta.

Tu ce fel de ,,leguma” esti?

Zilnic facem alegeri care ne influenteaza viata.De foarte mult timp ma preocupa alegerea profesiei,si nu cred ca sunt singura care se gandeste la acest lucru.De cele mai multe ori alegerea acesta intalneste in cale diverse obstacole si anumiti factori declansatori care ne ghideaza comportementul.

Ce e motivatia?Motivatia e un sistem complex,o forta care ne propulseaza si ne ghideaza comportamentul.

Am gasit cateva lucruri interesante pe care le spune Champagne in 1995 despre motivatie.

Exista numerosi factori in orientarea scolara si profesionala:

1.ATITUDINEA:este o componenta care se dobandeste prin invatare scolara,observatie si experienta.

2.TREBUINTELE UMANE:sunt foarte variate si in general oamenii incearca sa le satisfaca,de la cel mai simplu caz-hrana,pana la cele mai complexe,cum ar fi nevoia de a te autoperfectiona ,de invatare continua.

3.STIMULAREA:oamenii au nevoie de provocari,au nevoie de scopuri care sa ii provoace,astfel facultatea ar deveni un mediu stimulator,cognitiv si comportamental.

4.AFECT:sentimentele ocupa un rol central in viata fiecarei persoane.Emotiile sunt cela cere uneori ne ghideaza comportamentul,gandirea…Astfel ca atunci cand ne mutam ca sa ne continam studiile departe de familie si prieteni,putem sa fim determinati ca sa renuntam,pentru ca a fi aproape de cei dragi e mai important.

5.COMPETENTA:este un factor motivational major,defineste dorinta noastra de a lua initiativa,de a incerca sa obtinem realizari,de a deveni competent si de a arata acesta competenta.

6.INTARIREA: poate fi POZITIVA si NEGATIVA.Poate spori un comportament sau sa-l reduca.De exemplu daca educatia ne-a adus satisfactii si am fost apreciati de ceilalti datrita intelectului si culturii noastre este foarte probabil sa mergem la facultate pentru a ne continua studiile.

Alegerea profesiei are la baza o serie de motive.Unii isi aleg profesii care sa le dea sentimentul de putere,de crestere profesionala,altii vor sa aiba multi bani…La baza alegerii profesie stau mai multe motivatii si de cele mai multe ori vedem ca suntem nemultumiti de domeniul pe care l-am ales.

Viata personala si cea profesionala se intrepatrund.

De multe ori m-am intrebat in ce directie s-o iau si acum cand am gasit directia trebuie sa ma lupt si sa-mi pun obiective.Stiu ca vor fi multe obstacole dar prin credinta le voi depasi.

De multe ori ne intrebam daca suntem pe drumul cel bun.Iata aici un model de autoevaloare:

-factori interni:puncte tari:calitati,avantaje personale

                        puncte slabe:ce ai dori sa schimbi la tine

factori externi:oportunitatile exterioare

                       amenintarile exterioare

Atunci cand iti alegi un domeniu profesional trebuie sa fi constient de propriile calitati,de oportunitati de depasirea punctelor slabe,si de situatiile esterioare amenintatoare….si nu in ultimul rand sa il rogi pe Dumnezeu sa-si descopere care este planul Lui cu tine .

• ,,INCREDINTEAZA-TI SOARTA IN MANA DOMNULUI,INCREDE-TE IN EL SI EL VA LUCRA!”PS.37:5

Ma numesc UMBRA,nu stiu de ce mi-a fost dat acest nume.Mereu m-am intrebat,de ce sunt nevoita sa imit si sa iau diverse forme.Sunt doar o proiecie a luminii. Intr-o zi mi-am pus un ideal,vreau sa fiu permanent umbra cuiva deosebit.Si stii ce am hotarat?Sa fiu umbra ta!Inca de cand ai aparut pe acesta lume,eu am fost  langa tine.Uneori eram asa de mica,alteori nici nu ma vedeam,cel ma tare ma bucuram cand ieseai afara,la lumina soarelui.Atunci puteam sa cresc,sa fiu mai mare decat tine…Ma bucuram cand te uitai la mine,si le ziceai prietenilor tai:,,Ce mare sunt!’‘Ti-am urmarit viata pas cu pas pana in acest moment.Acum am hotarat sa ma fac descoperita,pentru ca astazi ai iesit la lumina.Te-ai uitat spre cer,si ai vazut soarele stralucind,si ai spus:,,Ce mare esti!” Pana acum ma priveai pe mine cu admiratie,ma urmareai clipa de clipa,si atunci cand iti era greu te uitai la mine,te uitai in jos.Dar astazi cand ai trecut prin incercarea vietii te-ai uitat in sus.Ma intrebam:,,Oare ce vede in sus?” Si atunci te-am auzit zicand:,,Vreau sa am lumina!”Si-am inteles ca de acum incolo,nu voi mai fi cea mai buna prietena a ta.Am inceput sa ma micsorez,facandu-ma aproape nevazuta…si mi-am dorit sa fiu si eu lumina.

Am incercat din rasputeri sa umbresc lumina,ca sa ma aseman cu ea…faceam eforturi disperate,facusem din acesta telul vietii mele.Si atunci mi-am zis:,,Trebuie sa fiu lumina!

Incercand zi de zi ca sa ma aseman cu lumina si uitandu-ma mereu in sus,m-am indragostit.Minune!Dintr-o umbra,poti deveni o raza de lumina;)

Cum am reusit?M-am uitat mereu in sus,am vazut ca sunt mica,si mi-am dorit sa nu fiu proiectia altuia sau a unui obiect.De astazi sunt raza de soare ce iti lumineaza chipul dimineata,raza de soare care da stralucire unui zambet,raza de soare care atunci cand privesti spre cer iti reflecta pe chip speranta!

Vrei sa fi umbra?

Priveste spre pamant.

Vrei sa fi raza de soare?

Priveste spre cer.

O relatie care prezinta importanta pentru fiecare om de pe pamantul acesta dar in special in randul tinerilor este relatia cu colegii,cu prietenii.Si aici comunicarea are de suferit.

Avem tendinta de a judeca.,,Nu pot sa cred ca nu ti-ai dat seama ce om este George.’’si parca ne place sa facem lucrul acesta.Nu ne uitam la noi si ne face o deosebita placere sa-i ponegrim pe altii.

Apoi ne folosim de amenintari.,,Vei regreta,daca nu imi vei da tema la matematica.”

Uneori cand ceva nu ne convine incepem sa moralizam.,,Nu mi se  pare corect ca tu sa copiezi mereu si sa iei note care nu sunt pe merit.”

La oferit de solutii suntem experti:,,Daca as fi in locul tau,as renunta la prietenia cu Ionel.”

Uneori incercam sa impunem niste argumente logice:,,Daca as avea timp,te-as asculta.Dar nu pot acum.”

Mai mult de atat evitam sa abordam anumite probleme importante si spunem:,,Vorbim alta data!”

Si in cel mai rau caz,recurgem la insulte.Nu as dori sa mertionez un exemplu.

Utilizand trasaturile de mai sus in comunicare,nu vom reusi niciodata sa comunicam eficient cu prietenii sau colegii nostrii.

Ai avut vreodata probleme de comunicare cu prietenii tai?

Ai reusit sa le rezolvi?

Daca da,prin ce metode?

Daca nu,crezi ca ar fi anumite solutii?